Cadrul natural

POZITIA GEOGRAFICA

Orasul Blaj, vechi centru cultural si istoric, al judetului Alba, este situat la confluenta Tarnavei Mari cu Tarnava Mica, in sectorul sud-vestic al depresiunii colinare a Transilvaniei. Blajul se afla la contactul dintre Dealurile Tarnavelor in nord, si Podisul Secaselor la sud, in apropierea vaii Muresului si Muntilor Apuseni.

Municipiul Blaj este amplasat la 23o 55' longitudine estica si 46o 10' latitudine nordica, ceea ce îi confera o pozitie relativ centrala în cuprinsul tarii. Blajul este situat la o altitudine medie de 260m. Pozitia sa, aproximativ în mijlocul tarii, îi confera multiple avnataje, legate de legaturi economice avantajoase cu centrele din Podisul Târnavelor, Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali, si Culoarul Muresului.

Municipiul Blaj se afla în partea rasariteana a judetului Alba.

RELIEFUL

Municipiul Blaj este situat în vestul Podisului Târnavelor, în asa zisul Podis al Blajului, aproape de confluenta Târnavei Mari cu Târnava Mica. Cuprinde o parte din interfluviul dintre cele doua Târnave, sectorul sud-vestic al Dealurilor Lopadei, precum si regiunea nordica a Podisului Secaselor.

Vatra orasului, care cuprinde aproximativ 200 ha, se desfasoara in forma de anfiteatru, incepand din luna Tarnavei Mari, de la altitudinea de 246 m, si urca treptat pe cele patru terase inferioare ale raului, precum si pe versantul din dreapta pana la 320 m.

Centrul cu piata istorica inconjurata de vechiile scoli, catedrala si castelul, precum si Bulevardul Republicii si unele protiuni din vecinatatea garii se afla pe terasa de 8 - 12 m inaltime de pe dreapta Tarnavei Mari.

Partea nordica este este asezata pe versantul cu expunere sudica a Dealului Hulei, inalt de 300 m, precum si pe terasa de 18 - 25 m, ce apare ca o prispa ingusta in cartierul Hula, pe terasa de 30 - 40 m din vestul aceluiasi cartier si pe terasa de 50 - 60 m de la sud de Lacul Chereteu.

In imprejurimi, relieful predominant este deluros, fiind alcatuit din culmi prelungi si domoale, cu varfuri rotunjite, cuprinse intre 450 - 550 m. Acestea sunt intes fragmentate si erodate de Tarnava Mare si Tarnava Mica, ca si de numerosii lor afluenti.

CLIMA

Clima este temperat continentala. Temperatura medie multianuala variaza în jur de 90 C.

Orasul Blaj si imprejurimile sale beneficiaza de un climat temprerat - continental in general bland, cu cantitari mici de precipitatii si cu o circulatie a aerului predominant vestica. Aceasta situatie se explica atat prin asezarea in fata largului culoar al Muresului, continuat cu cel al Tarnavei, cat si mai ales prin apropierea de Muntii Apuseni, care sunt un obstacol important in fata maselor de aer atlantic incarcate cu umezeala.

Primul înghet are loc de obicei la mijlocul lunii octombrie, iar ultimul înghet se produce la sfârsitul lunii martie. Prima zapada cade de obicei la începutul lunii noiembrie.

Precipitatiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuala oscilând în jur de 550 mm/mp.

Circulatia aerului este predominant sud-vestica.

SOLURILE

Pedologic predomina solurile brune argilo-iluviale, în legatura cu prezenta în trecutul istoric mai departat a padurilor de fag, azi vegetatia naturala fiind mai degraba de silvostepa antropica, cu predominanta stejarului, dar si cu ochiuri largi de pajisti culturale si antropice.

RESURSE

Principalele resurse naturale sunt: argila, marna, nisipul, lemnul de stejar, gorun, carpen, ulm, tei.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Municipiul Blaj este situat în bazinul hidrografic Mures, cursul de apa confluenta Târnavelor.

Tarnava Mare are o albie cu latime variabila, depasind pe alocuri 80m, datorita depozitelor moi in care raul si-a sapat valea, o adancime medie de 0,75 - 1 m si un debit de circa 13 m3/s.

Tarnava Mica , cu directie de curgere nord-est - sud-vest, trece pe la periferia vestica a orasului. Are o latime de doar 15 - 25 m si un debit mediu 10 m3/s. Relativ adanca 1 - 1,5 m (in medie) si mai putin poluata, Tarnava Mica constitiuie o importanta baza piscicola.

Târnava Mare si Târnava Mica au debite reduse (cca.12 m 3/sec) si sunt intens poluate, din acest motiv utilizarea apei lor fiind limitata.

Sursa de apa pentru alimentarea cu apa a municipiului Blaj este râul Sebes, din sistemul microregional de alimentare cu apa Sebes - Alba.

LACURILE

La marginea nordica a orasului Blaj, pe terasa de 50 - 60 m a Tarnavei Mari, la altitudinea de 295 m, se afla lacul Chereteu, cu o suprafata de peste 1 ha, adancime maxima de 2,20m si un volum de apa de 13688 m3. Chereteul s-a format prin alunecarea unui val de pamant desprins din dealurile invecinate , in spatele caruia s-au strans apele de ploaie si din izvoare.

Taul Panade, numit si Taul fara Fund, este situat la circa 4 km nord-vest de satul Panade la altitudinea de 368 m, in spatele unui val de alunecare de pe Dealul Chirei (469 m). Are o suprafata de circa 1,5 ha, adancimea maxina de 2,80 m si un volum de apa de 22623 m3, fiind considerat printre cele mai mari lacuri de baraj natural din regiunea deluroasa a tari noastre.

LOCALITATILE COMPONENTE

Localitatile componente ale municipiului Blaj sunt situate in lunca sau pe terasele Tarnavei Mari: Manarade, Veza, Izvoarele si Tiur; la obarsia unor vai ce prenetreaza adanc in Podisul Secaselor: Deleni-Obarsie, Filtesti si Spatac; precum si pe versantii slab inclinati de pe dreapta Tarnavei Mici: Petrisat.

web design sibiu