Un spirit universal (1754-1806)
Ca elev la Blaj, a studiat la Seminarul lui Aron, dar perioada petrecuta la Viena a fost deinitoare in formarea intelectuala a lui Samuil Micu care, intors ca profesor la Scolile din Blaj, a devenit intaiul nostru scriitor de profesie. Prin diversitatea temelor abordate in peste 60 de lucrari a facut dovada unei capacitati intelectuale greu de imaginat, in domenii ca: filosofie, istorie sociala si politica, lingvistica, istorie bisericiasca, drept, literatura antica si contemporana, matematica, fizica, astronomie, patristica s. a., scopul unic fiind luminarea poporului prin educatie morala, ca un adevarat reprezentat al Scolii Ardelene.
Brevis histrica notitia (1778) si Istoria, lucrurile si intamplarile romanilor alcatuiesc opera istorica a lui Samuil Micu, prima manifestare in domeniu, in fapt o sinteza asupra istoriei tuturor romanilor.
Elementa linguae daco-romanae sive valahicae (1780), alcatuita de Samuil Micu si completata de Gheorghe Sincai este prima gramatica tiparita a limbii romane, prin care se demonstreaza originea latina a acesteia, fapt ce l-a determinat pe Frederique Diez sa inscrie limba romana in familia limbilor romanice. Pentru cei ce contestau latinitatea limbii romane, Samuil Micu a tiparit in 1779 Carte de rugaciuni, in romaneste cu litre latine, stabilind petnru prima data regulile ortografiei.
Samuil Micu a fost cel care a realizat o traducere originala a Bibliei, cunoscuta sub numele de Biblia de la Blaj (1795), demonstrand competenta teologica, istorica si filologica. Considerata de N. Iorga “monument de limba romaneasca”, Biblia de la Blaj a devenit in scurt timp “Biblia nationala a tuturor romanilor”, indiferent de confesiune.